Marii jucători din energie, apel pentru discuții privind schema de compensare. Taxa pe cifra de afaceri, „nepotrivită”. Recomandări pentru prosumatori

Asociația reprezentativă a marilor companii din energie a transmis, marți, un apel la dialog cu autoritățile, în eventualitatea în care iau în calcul regândirea sau eliminarea actualei scheme de compensare, pentru a găsi împreună cea mai bună variantă, bazată pe realităților pieței, pentru a nu declanșa o nouă explozie a prețurilor. În ceea ce privește eventuala introducere a noii taxe vehiculate la nivelul Executivului, de 1% pe cifra de afaceri, reprezentanții Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) o consideră „nepotrivită” pentru domeniu, care este deja suprataxat și plafonat, și nu exclud o contestare a deciziei, care poate fi decisă de fiecare companie în parte. În ceea ce privește prosumatorii, capitol care a avut o creștere masivă în ultimul an și jumătate, companiile din energie susțin trendul, dar propun o mai bună informare a clienților și introducerea unor standarde bazate pe consumul real al gospodăriilor.

Ajustarea sau eliminare actualei scheme de compensare din domeniu energiei – care a fost introdusă în contextul creșterii accelerate a prețurilor – trebuie analizată și fundamentată pe realitățile din piață și decisă cu un răgaz de cel puțin o jumătate de an înainte, consideră reprezentanții Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) are 23 de membri, printre care se numără grupuri importante din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, cu un număr total de 22.500 de angajați şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro, conform organizației.

„Furnizorii încep să acumuleze costuri de finanțare destul de mari”

Fără să insiste asupra păstrării sau eliminării actualei scheme, oameni din industrie fac apel la un dialog constant cu decidenții pentru a găsi cea mai bună variantă la acest capitol, atât pentru consumatori și pentru bugetului statului, dar și pentru operatorii din domeniu, care trebuie să fie pregătiți pentru achiziția de energie, astfel încât prețurile să nu aibă o creștere explozivă, iar siguranța alimentării să nu fie afectată.

Totul se întâmplă în contextul în care mai sunt aproximativ 3 miliarde de lei pe care statul trebuie să ii vireze furnizorilor pentru a acoperi diferențele dintre prețul de achiziție și cei plafonat.

„Noi, la nivelul de furnizori, deci chiar nu facem absolut nicio presiune și nu avem niciun scop în a ieși mai repede decât a zis statul român 2025 din această schemă, cu mențiunea că susținerea ei trebuie să se dubleze cu: plățile la timp, pentru că chiar nu mai pot fi acoperite goluri de șase luni de zile prin prefinanțarea de către furnizori, după caz, prin împrumuturi bancare. Deja furnizorii încep să acumuleze costuri de finanțare destul de mari, ceea ce pe termen mediu – lung va face un pic mai dificilă și revenirea la piața liberă”, a declarat directorul executiv al ACUE, Daniela Dărăban, marți, într-o întâlnire cu presa.

Din calculele organizației, un calcul făcut în iulie, erau 3 miliarde în așteptare la plată la cele două ministere Ministerul Energiei, unde sunt plăți mai mari, pe consumatorii necasnici, și Ministerul Muncii, pentru compensările pentru consumatorii casnici. Acești bani ar închide plățile până în luna mai, iar cu ce mai acumulează între timp, estimările asociației sunt că ar mai fie nevoie de încă 3 miliarde, pe lângă banii veniți recent din Fondul de tranziție, unde au fost virate și sumele din taxa de solidaritate, pentru profiturile extraordinare din domeniu.

„Dacă nu vedem la rectificarea bugetară niște alocări suplimentare – care înțeleg că trebuie să intre în discuție după asumarea acestui pachet cu măsuri fiscale – vom reintra în același film, se acumulează iar perioade de 5, 6 luni întâziere la plată și devine tot mai complicat de susținut de către furnizori”, a spus Dana Dărăban, precizând că până în prezent reprezentanții industriei nu au văzut un proiect concret de ajustare a schemei de plafonare.

„Noi am generat o discuție și vom insista în continuare pe discuție cu autoritățile, în ideea în care, dacă nu există disponibil, să vedem totuși care este soluția pentru că nu mai putem mearge înainte, mizând pe faptul că furnizorii vor acoperi câteva luni aceste goluri, iar dacă se dorește o ieșire din schemă sau o ajustare a schemei – nu se știe ce se dorește, asta ne și sperie, că nimeni nu spune foarte clar dacă ajustăm începând cu 2024. Dacă se dorește o ajustare a schemei, atunci trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă pe piață”, a explicat Daniela Dărăban.

Discuțiile trebuie purtate atât cu oficiali de la nivelul guvernului, până la minister și ANRE, pentru ca industria să nu fie luată prin surprindere, pentru a putea lua măsuri și să fie pregătită din timp, și nu cum s-a întâmplat anul trecut, când în fiecare lună veneau decizii de ajustare.

Astfel, în prezent sunt foarte puține tranzacții pe termen mediu sau lung, pentru că sunt rezerve, nimeni nu-și asumă riscul să aibă un cost nerecunoscut ulterior.

„Noi, în loc de această sumă fixă pentră recunoașterea costului de achiziție, am susținut o formulă transparentă, calculată lunar, pentru că există vizibilitate către toate contractele care se încheie sau se pot încheia și calculată lunar astfel încât să îndepărteze acest hazard, ca achiziționând pe termen mai lung să te trezești că nu ți se recunoaște acest cost de achiziție”, a explicat Dana Dărăban.

Potrivit reprezentantului ACUE, orice mutare din schemă, inclusiv, să spunem dacă se dorește o reașezare consumatorilor care beneficiază, o așezare a plafoanelor, totul trebuie gândit corelat cu o serie de elemente legate de piață, astfel, dacă se vrea lichiditate pe piață trebuie să se ia mai multe măsuri.

„Noi tot aducem în dezbatere publică subiectul, pentru că există o îngrijorare, pentru că lucrurile sunt destul de complexe: Dacă nu ne așezăm la masă și dacă nu va fi o decizie anunțată din timp și predictibilă, cred că ne vom trezi cu probleme inutile”, a spus Daniela Dărăban.

O schimbare ar trebui să se facă gradual, pentru a permite tranzacționarea unor cantități pe piața liberă, iar jucătorii din piață să știe din timp ce au de făcut, arată oficialul ACUE.

„Nu spunem noi și nu este treaba noastră să spunem noi când se iese din schemă. Dar ce spunem noi este dacă se dorește menținere schemei, trebuie să se asigure finanțare, adică trebuie să fie o finanțare realistă, iar dacă se are intenție orice ajustare, da, atunci trebuie să ne uităm foarte realist la cum arată lucrurile acum și orice decizie trebuie să fie luată foarte atent ca să nu generăm creșteri de preț, doar așa, prin modul în care noi ne gândim, ne facem planul de revenire. Acesta este efortul nostru, cumva să punem pe masă temele reale și la ce trebuie să ne uitem când luăm decizii”, a spus oficialul ACUE.

Dată find lipsa unui proiect, specialiștii din industrie nu au făcut o estimare a creșterii facturilor.

În cazul în care se decide modificarea schemei, o eventuală variantă este aplicarea mai echitabilă, axată pe legea consumatorului vulnerabili. În ceea ce privește industria, oficialul ACUE a indicat drept o abordare mai corectă identificarea sectoarelor cu o pondere mai ridicată a energiei în costul de producție și gândirea unor scheme de ajutor dedicate.

„Noi am tot făcut demersuri și pe zona îmbunătățirii modului de administrare a consumatorului vulnerabil. Deci ai un pic de timp acum. De ce nu încerci să-ți spui foarte bine la punct sistemele de consumatori vulnerabil? Și în momentul în care se decide un plan de revenire la piața liberă, să ai și un sistem foarte bun de sprijin direct”, a spus Daniela Dărăban.

Directorul executiv al ACUE și-a exprimat speranța ca schema să nu se schimbe în ultimele zile din an, dacă se va menține în 2024 și se elimină în 2025, trebuie făcut un plan încă în 2024, chiar dacă este un an electoral. „Se va elimina în 2024 numai dacă nu au resursă bugetară. Noi nu punem presiune. Dacă există bani, e decizia statului român, plafonăm pe toată lumea. Bine. Nu e problema mea, dar când nu poți să susții și o prefinanțează mediu de afaceri, devine problema mea”, a precizat Daniela Dărăban.

Ce ar presupune taxa pe cifra de afaceri?

În ceea ce privește vehicula taxă de 1% pe cifra de afaceri, Dana Dărăban a declarat că aplicarea acesteia în sectorul energetic este nepotrivită, o „aberație”, în contextul actual, când sectorul este reglementat.

Întrebată dacă există posibilitatea sau care este probabilitatea ca operatorii din energie să conteste acest impozit, dacă va fi reglementat, Daniela Dărăban a precizat că o eventuală contestare ține de fiecare agent economic, care are această pârghie legală. „Să vedem ceva concret și atunci fiecare agent economic va decide, este dreptul lui”, precizat directorul executiv al ACUE.

„E nepotrivită (taxarea – n.r.), pentru o activitate reglementată. E împotriva filosofiei de taxare să pui pe o activitate reglementată, când îi reglementezi rentabilitatea agentului economic”, a comentat, de principiul, Daniela Dărăban, în așteptarea unui proiect oficial.

Pentru Marcel Boloș, ministrul liberal de Finanțe, măsura de 16% impozit pe profit și 1% pe cifra de afaceri este „suficientă”. Da, decizia rămâne în seama coaliției.

„Integrarea aceasta urmează să fie analizată în cadrul coaliției de guvernare și poate să fie taxă adițională, adică plătește impozitul pe profit și 1% din cifra de afaceri, ceea ce ar fi echivalentul, dacă ne referim in cote procentuale de impozit pe proprie, dar ar însemna 16% plus încă 1% din cifra de afaceri. Socotiți, e suficient”, a transmis Marcel Boloș.

Întrebat de jurnaliști și despre o dată la care ar putea intra în vigoare noile măsuri, Marcel Boloș a vorbit de un „termen rezonabil”, cel mai probabil până la data de 1 ianuarie 2024.

Schimbări propuse pentru prosumatorii

Mărirea galopantă a numărului de consumatori racordați la rețeaua națională, dar mai ales creșterea de 11 ori în 18 luni a puterii instalate a determinat oficialii ANRE să caute variante pentru o mai bună gestionare a acestui segment – dincolo de susținerea conceptului de prosumator.

Din datele ANRE, dacă în decembrie 2022 erau 46.500 de prosumatori, numărul lor a ajuns la peste 93.000 în august și este estimat să crească la 140.000 la sfârșitul anului Ia 350.000 până în 2023.

Cei mai mulți sunt în Ilfov (6.350), județ urmat de Timiș, Dolj, Arad și Argeș.

„Am o temere legată de îndepărtarea de la conceptul inițial de proconsumator. Prosumatorul este cel care își pune panoul solar, pentru consum propriu. În momentul de față este o mare emulație, așa toată lumea se vede un mic producător în spatele unui laptop, gata, pune energie în sistem și primește bani. Este o mare problemă”, a declarat Daniela Dărăban.

Directorul executiv al ACUE subliniază că această tendință a pieței trebuie oprită până când nu e prea târziu, printr-o mai bună informare și prin stabilirea unor standarde de dimensionare bazate pe istoric consum.

Acest demers s-ar putea realiza prin modificarea legislației, de către ANRE, cu care reprezentanții industriei sunt în discuții.

În principiu, conform cifrelor din piață, pentru o casă este suficientă o instalație de 6 kW, dar se isntalează frecvent echipamente cu putere de câteva ori mai mare. O variantă ar fi bateriile de stocare, pentru a nu încărca rețeaua, dar acestea sunt încă foarte scumpe și este puțin probabil să fie cumpărate, dacă nu se introduc variante ă scemele de susținere financiară.

Foto: Directorul executiv al ACUE, Daniela Dărăban / Sursa: ACUE